1. Despre Investitii Teritoriale Integrate

 

Investiţiile teritoriale integrate (ITI) sunt instrumente de dezvoltare teritorială care presupun:

1.     existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat,

2.     existența unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite din strategie,

3.     existenta unor mecanisme de administrare pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate,

4.      existenta unui plan de dezvoltare socio-economica sustenabila a zonei (Agenda Locala 21).

 

ITI sunt subprograme de dezvoltare care cuprind măsuri integrate multi-dimensionale. Elementul cheie pentru aplicarea ITI este abordarea  holista integrată pentru asigurarea co-dezvoltarii dintre elementele componenete ale Capitalului Natural al zonei si componentele din cadrul structurii sistemului socio-economic, aceasta asigurand conduita fundamentală pentru proiectarea tranzitiei catre un model de dezvoltare socio-economica sustenabila a zonei. Aceasta presupune ieşirea din perspectiva sectorială pentru soluţionarea problemelor identificate în teritoriu; astfel, chiar dacă propunerile de măsuri vor fi în bună parte sectoriale (adică vor putea fi asimilate unui domeniu), există o viziune globală, o perspectivă de ansamblu care asigură corelarea intervenţiilor şi atingerea obiectivelor strategice.

Abordarea integrată teritorială presupune depăşirea graniţelor administrative şi necesită o disponibilitate sporită a nivelurilor de guvernare de a coopera şi coordona acţiuni pentru realizarea unor obiective comune. Pentru stimularea abordării integrate, Comisia Europeană încurajează utilizarea combinată a fondurilor (FEDR, FSE, Fondul de Coeziune), precum şi utilizarea altor instrumente financiare.

Propunerea legislativă a Comisiei Europene cuprinde o prevedere potrivit căreia minimum 5% din fondurile FEDR alocate la nivel naţional trebuiau să fie destinate investiţiilor teritoriale integrate.

 

ITI reprezintă un instrument de punere în aplicare a strategiilor teritoriale integrate, acestea fiind considerate esenţiale în realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

ITI nu sunt operaţiuni sau priorităţi în cadrul unui Program Operaţional, ci permit finanţarea punerii în aplicare a strategiilor teritoriale integrate din mai multe Axe Prioritare ale unuia sau mai multor Programe Operaţionale.

ITI  oferă flexibilitate în elaborarea programelor operaţionale şi eficienţă prin implementarea unor acţiuni integrate.

 

Astfel, elementele cheie ale unui ITI sunt:

 

2. Cadrul legal pentru crearea si functionarea ITI

 

 

3. Aplicabilitate

 

Orice zonă geografică care are caracteristici teritoriale specifice poate face obiectul unui ITI, de la anumite cartiere urbane cu multiple condiţii defavorabile, până la nivel urban, metropolitan, urban-rural, subregional sau interregional.

Etapele de realizare a investiţiilor teritoriale integrate sunt:

Etapa 1 - Definirea criteriilor de stabilire a ariilor în care se vor desfăşura investiţii teritoriale integrate.  Exemplele de teritorii pe care se pot aplica ITI sunt menţionate mai sus;

Etapa 2 - Delimitarea zonelor în care se vor implementa investiţii teritoriale integrate şi constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea strategiei teritoriale integrate;

Etapa 3 - Elaborarea strategiei integrate şi identificarea surselor posibile de finanţare (publice inclusiv fonduri UE, private, parteneriate publice-private);

Etapa 4 - Selecţia pachetului de proiecte care corespund obiectivelor strategiei integrate;

Etapa 5 - Implementarea şi monitorizarea proiectelor; fiecare proiect va fi implementat conform regulilor Programului Operaţional Sectorial corespunzător.

 

4. Avantaje şi dificultăţi în implementarea ITI

 

Avantaje

Dificultăţi

 

Avantaje financiare:

 

- siguranţa alocării unor sume de bani pentru realizarea proiectelor care contribuie la obiectivele strategiilor integrate, având în vedere faptul că alocările pentru ITI trebuie menţionate în Acordul de Parteneriat;

- creşterea eficienţei utilizării fondurilor, datorită unui potenţial

sporit de corelare a proiectelor propuse (efecte sinergice) şi de oferire a unor rezultate superioare pentru aceiaşi valoare a investiţiei.

 

Alte beneficii:

- asigurarea implicării actorilor la nivel regional şi subregional, prin delegarea (fie şi parţială) a managementului investiţiilor teritoriale integrate;

- stimularea corelării intervenţiilor la diferite scări teritoriale şi a coordonării intersectoriale;

- creşterea capacităţii administrative locale, datorită necesităţii de implicare în managementul ITI

 

Dificultăţi financiare:

 

- necesitatea susţinerii investiţiilor teritoriale integrate în perioada cuprinsă între realizarea cheltuielilor şi rambursarea lor

 

 

 

 

 

 

Alte dificultăţi:

 - dificultăţile de realizare a coordonării intersectoriale;

- cooperarea dificilă între mai mulți stackeholderi

 

 

5. Analize statistice

 

Planificarea centralizată în România a dus la o ierarhie urbană “anormală” si din acest motiv se simte nevoia unei diferențieri ai riguroase a polilor de creștere

 

 

 

 

6. Parteneriate

 

Parteneriatele reprezentative la nivel județean cu strategii de dezvoltare în implementare sunt:

 

Zona Metropolitană Constanța - Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Constanța - urmăreşte impunerea Zonei Metropolitane Constanţa ca un centru multifuncţional competitiv al României, cel mai important reper turistic al ţării şi principalul polarizator economic în regiunea Mării Negre, avându-se în vedere totodată dezvoltarea durabilă a întregii zone şi reducerea discrepanţelor actuale de dezvoltare dintre cele 14 localităţi.  

 

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea - s-a constituit în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatarii, monitorizării și gestionării în comun a serviciilor de utilități publice pe raza de competență a celor 62 de unități administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional, destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. 

 

FLAG Dobrogea Nord - reprezintă practic un parteneriat public-privat legal constituit, alcătuit din reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile a cărui obiectiv îl reprezintă dezvoltarea durabilă a zonelor pescaresti din Nordul Județului Constanța și întreaga regiune, în totalitatea multiplelor sale forme, precum și acordarea suportului necesar pentru implementarea strategiilor nationale, regionale și locale de dezvoltarea a zonelor pescărești. 

 

FLAG Dobrogea Sud -  reprezintă practic un parteneriat public-privat legal constituit, alcătuit din reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile a cărui obiectiv îl reprezintă dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești din Sudul Județului Constanța și întreaga regiune, în totalitatea multiplelor sale forme, precum și acordarea suportului necesar pentru implementarea strategiilor naționale, regionale și locale de dezvoltarea a zonelor pescărești. 

 

GAL Constanța Centru - reprezintă un parteneriat public privat ce are drept obiectiv îmbunătățirea mediului și spaţiului rural, creşterea calității vieţii și diversificarea activităților economice din spaţiul rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală la nivelul zonei sale de acțiune, formată din 8 unități administrativ teritoriale (Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Pantelimon, Siliștea, Târgușor, Lumina, Cuza Vodă).

 

GAL Constanța Sud - reprezintă un parteneriat public privat ce are drept obiectiv îmbunătățirea mediului și spaţiului rural, creşterea calității vieţii și diversificarea activităților economice din spaţiul rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală la nivelul zonei sale de acțiune, formată din 8 unități administrativ teritoriale (Negru Vodă, Agigea, Chirnogeni, Comana, Pecineaga, Topraisar, Amzacea, Mereni).

 

I.T.I. DOBROGEA  își propune să continue conceptul de dezvoltare durabilă integrată inițiat in cadrul procesului de elaborare a Planului local de Dezvoltare Durabila a municipiului Constanta (Agenda Locala 21) și implementat în exercițiul financiar 2007 – 2013 de către ZONA  METROPOLITANĂ CONSTANȚA, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului Național de Creștere Constanța și să extindă acest tip de intervenții la nivelul unui teritoriu mai vast, valorificând potențialul polarizator și de dezvoltare al municipiului Constanța.

 

Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Constanța a fost aprobat la nivelul autorităților publice locale și avizat la nivel guvernamental conținând 122 proiecte integrate pentru perioada de implementare 2009 – 2015, cu o valoare totală de cca. 2 miliarde de euro, dintre care 38 proiecte au fost propuse spre finanțare în cadrul Axei 1 – Programul Operațional Regional – cca. 90 milioane euro.

 

Actori relevanți în contextul implementării PID CONSTANȚA: A.D.I. Zona Metropolitană Constanța, Unitățile administrativ-teritoriale din arealul polului de creștere, S.C. RAJA  Constanța, C.N.A.D.N.R., A.P.M.C., A.B.A.D.L., A.C.N., A.N.R., RADIONAV, Camera de Comerț, ONG-uri, etc.

 

 

7. Proiect / propunere ITI Dobrogea

 

 

Analiza SWOT

 

PUNCTE FORTE

 

·         Poziționarea geografică strategică – Granița de est a Uniunii Europene

 

 

PUNCTE SLABE

 

 

OPORTUNITĂTI

 

 

 

RISCURI / AMENINȚĂRI

 

 

8. Proiecte finalizate, în curs de implementare și în pregătire la nivelul ITI Dobrogea

 

 

La nivelul Zonei Metropolitane Constanța în perioada de programare 2007-2013 s-a implementat un set de proiecte prioritare a căror valoare însumată este de circa 2 miliarde euro.

Obiectivul comun al acestor proiecte prioritare din Planul Integrat de Dezvoltare Constanța a fost accesul tuturor locuitorilor, dar şi al turiştilor sau al persoanelor aflate în tranzit în Zona Metropolitană Constanţa la o infrastructură de calitate, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a transportului urban.

De asemenea, Zona Metropolitană Constanța, ca Pol Național de Creștere a beneficiat de o alocare financiară dedicată de 90,32 milioane euro prin Programul Operațional Regional 2007-2013.

 

Principalele proiecte din PID Constanța (2007 – 2013)

 

 

 

·         Parcare Verde – Parcare supraetajată, zona Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa, Judeţul Constanţa

- îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile publice de sănătate oferite de instituţia spitalicească prin construirea unei parcări supraetajate cu o capacitate de 265 locuri.

- creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Constanţa, prin creşterea numărului de locuri de parcare, prin crearea de noi locuri de muncă şi prin promovarea protejării mediului înconjurător odată cu introducerea conceptului de clădire verde în spaţiul public urban

 

 

·         Restaurarea şi reamenajarea promenadei şi a spaţiilor verzi din zona Vraja Mării-Cazinou-Port Tomis

Proiectul îşi propune restaurarea şi reamenajarea promenadei şi a spaţiilor verzi din zona Vraja Mării-Cazinou-Marina Tomis.

 

 

·         Promenada turistică Mamaia

Proiectul vizează modernizarea şi reamenajarea promenadei turistice din municipiul Constanţa, zona Sat Vacanţă (cuprinsă între Bd. Al. Lăpuşneanu şi Bd. Mamaia) şi staţiunea Mamaia – zona cuprinsă între Piaţeta Perla/Hotel Malibu şi complex hotelier Bicaz.

   

 

·         Îmbunătăţirea accesului în staţiunea Mamaia prin construirea unor pasarele pietonale

 

Proiectul îşi propune modernizarea infrastructurii fizice, turistice şi a serviciilor publice, prin construirea a trei pasarele pietonale în staţiunea Mamaia.

Primul amplasament va fi la trecerea de pietoni semaforizată de la Satul de Vacanţă, unde se va realiza o pasarelă pietonală având ca temă arhitecturală puntea unui iaht.

Al doilea amplasament este la Cazinou Mamaia, unde actualmente este situată şi zona de maxim interes a staţiunii Mamaia.

Al treilea amplasament este dedicat zonei din faţa hotelului Rex. Această pasarelă reprezintă creasta unui val înspumat. Accesul se va face pe scări paralele cu bulevardul Mamaia. Scara din faţa hotelului Rex va coborî spre Năvodari, iar cea dinspre lacul Siutghiol va coborî spre Constanţa.

 

 

·         Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei istorice – Piaţa Ovidiu

 

Proiectul reprezintă restaurarea şi reamenajarea zonei istorice din Piaţa Ovidiu. Piaţa Independenţei, cum a fost numită în 1879, Piaţa Ovidiu din 1924 până astăzi, aria de maximă însemnătate istorică şi culturală a municipiului Constanţa, este situată în zona cea mai îngustă a peninsulei care înaintează spre Marea Neagră şi constituit o bună perioadă de timp centrul oraşului.

Pentru încadrarea platformei Pieţei Ovidiu în spiritul epocii şi pentru punerea în valoare a edificiilor culturale din zonă, s-a ales pavajul din plăci de granit cu suprafaţă antiderapantă.

Trotuarul denivelat existent din jurul muzeului se va desface şi se va înlocui cu zona pietonală la nivel, care va fi în continuarea zonei pietonale, ocazional carosabilă.

Piaţa Ovidiu, vis-a-vis de muzeu, are zona pietonală denivelată, care se pierde în strada Mircea cel Bătrân.

Bordurile existente se vor scoate şi vor fi înlocuite cu borduri de piatră. Zonele verzi se vor amenaja prin completarea la nivel cu pământ vegetal şi plantarea de arbuşti şi iarbă.

 

 

·         Îmbunătăţirea accesului între municipiul Constanţa şi platforma industrială Năvodari prin lărgirea şi modernizarea bulevardului Mamaia-Năvodari

 

Obiectivul proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor şi creşterea atractivităţii oraşului prin accesul la o infrastructură urbană de calitate-dezvoltarea infrastructurii de transport şi creşterea gradului de accesibilitate atât în interiorul, cât şi în exteriorul localităţilor.

Proiectul îşi propune îmbunătăţirea accesului între municipiul Constanţa şi platforma industrială Năvodari prin lărgirea şi modernizarea bulevardului Mamaia-Năvodari, dezvoltarea şi valorificarea potenţialului economic al zonei, creşterea gradului de accesibilitate al oraşului Năvodari în vederea valorificării potenţialului turistic al zonei şi creşterea rolului acestuia în dezvoltarea judeţului Constanţa.

 

 

Infrastructura socială

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor Zonei Metropolitane Constanţa prin facilitarea accesului la o locuinţă decentă în condiţii de siguranţă, accesul la servicii de sănătate, servicii de educaţie şi cultură şi servicii sociale de calitate,într-un mediu durabil, reflectă un alt obiectiv strategic de dezvoltare al Polului Naţional de Creştere – Zona Metropolitană Constanţa.

  

·         Parcul Seniorilor

Obiectivul proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea serviciilor sociale din Municipiul Constanţa şi Zona Metropolitană Constanţa prin reabilitarea/extinderea infrastructurii sociale, menite să asigure un mediu decent de trai, conform standardelor europene, creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţii şi protejarea sănătăţii populaţiei, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale.

Proiectul vizează reabilitarea infrastructurii sociale în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de cazare/funcţionare în cadrul Căminului pentru persoane vârstnice Constanţa, precum şi extinderea căminului cu un corp nou, cu nivel de înălţime P+2E, cu funcţiune de camere de cazare, cabinete medicale, spaţiu administrativ, spaţiu de depozitare şi un spaţiu de socializare şi/sau festivităţi pentru persoanele cazate în cămin şi invitaţii acestora.

 

 

·         Reabilitarea, extinderea, dotarea şi modernizarea unor clădiri din Zona Metropolitană Constanţa în vederea utilizării acestora ca centre pentru tineret în comunele Agigea, Corbu, Cumpăna, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă, Tuzla, Valu lui Traian.

 

Proiectele urmăresc:

- crearea unui ambient plăcut, util şi primitor prin reabilitarea şi modernizarea unor clădiri din comunele Agigea, Corbu, Cumpăna, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă, Tuzla, Valu lui Traian şi pregătirea acestora pentru funcţionarea unor centre pentru tineret la standarde europene.

- constituirea bazei materiale şi a sistemului logistic, astfel încât locaţiile să dispună de o bază materială corespunzătoare derulării tuturor serviciilor prevăzute, în concordanţă cu misiunea acestora şi prevederile standardelor minime obligatorii, având la bază nevoile identificate ale tuturor categoriilor de beneficiari.

 

 

În ceea ce privește proiectele cu rol major la nivelul economiei arealului ITI Dobrogea există un pachet de proiecte  in domeniul energetic cu doua componente: dezvoltarea Centralei Nucleare Cernavoda si Pachet de proiecte Parcuri energetice eoliene.

 

Exista un pachet de propuneri de Parcuri Industriale si Tehnologice  cuprinzand 8 propuneri din care 3 in zona Portului Constanta si 3 in zona Navodari a Canalului Poarta Alba Midia Navodari 1 in zona Cumpana a Autostrazii si 1 in zona Medgidia a Canalului Dunare – Marea Neagra.

 

De asemenea, este propus si un pachet de proiecte in Portul Constanta.
In cadrul acestuia exista un promotor privat Grupul MASTER CHEM OIL (MCO) care activeaza in domeniul tradingului international de produse petroliere si petrochimice avand prezenta atat in Romania cat si in Malta, Turcia si Singapore. Incepand cu anul 2001 Grupul MCO s-a concentrat în principal pe produse chimice industriale şi petrochimice inregistrand o cifra de afaceri globala in 2012 de 497 milioane dolari.
Grupul MCO intentioneaza sa construiasca, prin intermediul SPV-ului XTank Refining SA,o platforma industriala in incinta Portului Constanta, ce va fi executata in trei etape :
Prima etapa consta in construirea unui terminal maritim petrolier cu o capacitate de cca 512.000 mc dotat cu : 2 dane de operare pentru nave de mare tonaj, instalatii de blending, aditivare si bunkerare, utilitati, laborator, rampe auto si CF precum si echipamente de manipulare in/out via mare de ultima generatie (Valoare estimata 300 milioane dolari, Termen de finalizare cca 24 luni)
A doua etapa consta in construirea in cadrul aceleiasi platforme a unei unitati de procesare produse energetice, devenind, intre altele, singurul producator de bitum din tara (Valoare estimata 100 milioane dolari, Termen de finalizare 36 de luni)
A treia etapa consta in extinderea capacitatilor de productie existente si adaugarea altor instalatii de procesare si manipulare de produse petroliere (Valoarea estimata 700 milioane dolari, Termen de finalizare 60 luni)
 

Nota : La etapizarea investitiei s-a tinut cont atat de necesarul de resurse (umane, financiare) cat si de evolutia pietelor specifice.

 

 

9. ANEXE

 

  1. Structura strategiei ITI Dobrogea
  2. Agricultură
  3. Industrie
  4. Turism
  5. Transport local
  6. Transport naţional, regional, judeţean
  7. Proiecte sociale
  8. Infrastructura servicii publice
  9. Infrastructura publică edilitară
  10. Activităţi portuare

 

© 2013 - Asociaţia pentru Investiţii Teritoriale Dobrogea - www.itidobrogea.ro